DELYA- IDEI SI ZAMBETE

Cum sa ti spun ca  lavanda are miros a tine, ca toate canile mele cele mai mari , in care imi pun ceva sa sorb te incap pe tine, cel mai incapator suflet de barbat in devenire?   Nu esti usor de scos din minte, din amintiri, din celule. Nu semeni cu o pioneza.  Mirosi in toti porii a camp de flori cu roua multa in zorii zilei, a petale udate de viata . Ce sa ti fac? Te pastrez, suflet inalt.  In inaltimile creatiei ne vom revedea candva.     

      Mi s -au aprins dorintele in zbor , cantand , dansand, le- a prins focul pe cand vroiau sa urce dealul intesat de plopi.    Se uitau fluturii dupa ele, cum ardeau in flacari mari, cu mii de scantei si cateodata imprastiat. Nu mi am mai putut lua gandul de la ele, mi am dus mana la buzunar si mi am numarat betele de chibrit. Era atat de tainic sa ti lasi visele sa arda, in zbor, pe aripi de vant , spre cer...   Era o dupa amiaza de sambata frumoasa , in care nu mi asteptam decat iubirile noi, zambetele si caldura prietenilor ce nu pleaca din suflet ncii cand vad eternitatea.. mi am adus aminte ca sunt muritoare, ca zilele imi sunt singura comoara, aici pe Pamant si ca am inca timp azi sa traiesc tot ce vreau, ce simt, ce mi e dor, ce nu stiu inca..,,..Doar azi e timp sa arzi dorinte, sa implinesti vise'' imi spuneam ,  si ploaia nu mai venii.  Am alergat in pasi de dans, cu mine pe scena, doar pe mine strangandu ma in brate, c...

   Astazi, cu un fundal vesel de Vivaldi, o carte in mana, un articol de blog cu suflu tanar al unei domnisoare frumoase in suflet, imi sufla peste degete zana ,,inspiratiei. Trasesem aer inainte de a o simti cum ma gadila peste degete, si cand eram concentrata mai tare la Vivaldi, imi scrise o prietena pe Facebook. O prietena draga, de suflet, de eternitate. Imi zise ca a simtit cum mi e ziua, adica frumoasa, si dintr o data m a apucat o recunostinta si un dor ingemanate .    Am zambit , am dat drumul la  degete si i- am scris cateva fraze sau randuri care sper ca intr- adevar i- au facut sufletul cald, indiferent de temperatura din Anglia, unde sta ea, astfel m am incalzit si eu si am dat drumul la lacrimi ce nu- si mai purtasera de mult numele cu asa o bucurie.    Mi am dat seama cat de frumosi, cat de autentici, cat de ,,ingeri'' sunt unii oameni din viata noastra; si daca nu toti au atributele ingerilor, macar numele unora il poarta, sau maca...

Du- ma de mana pana la capatul dragostei noastre nebune de o viata , leaga -ma la ochi si tine ma de mana,   hai sa privim impreuna la noi din cele mai neobisnuite colturi ale ochilor insetati mereu de privelisti ...       Sunt aici doar cat ma tine respiratia plamanilor mei , cu o inalta senzatie de lesin ..de dragoste si dor. Sunt aici cu stomacul, cu inima, cu mainile mele peste visele noastre, cu tamplele in mainile tale si cu sufletul acoperit cu o patura mare si atat de calduroasa. Nu simt nimic din ce nu mi trebuie, am exact ce mi am dorit, ce am asteptat. Traiesc, deci zambesc, traiesc, deci ma sting doar cand vreau si tot in brate la tine, traiesc, deci imi iau aripile la subrat si ma duc pe deal sa zbor cu ele, sa te plimb prin cele mai frumoase tari din lume, sa ti dau curcubee , si sa mi lasi dimineti cu vocea ta nepatrunsa de vreo aroganta.    Cand revin, fugim amandoi spre lacuri si munti goi de orice suflare , le patrundem ...

Am invatat si am uitat de a lungul timpului sa iubesc. Am trecut cu pasi grei , alteori usori peste florile din gradinile lumii, si am luat ceata muntilor ca si acoperamant pentru ochii mei. Nu am putut vedea astfel nici soarele de dimineata , nici sa patrund taina picurilor de pe iarba si florile somnoroase.Dar am vazut culmile muntilor pe care le trecusem si zarile de sus. Am mers mult, m am intors inapoi, sa o iau pe carari cunoscute, am taiat tufisuri , scaietilor le am zambit si nu m au ranit, dar sacalii m au pandit de dupa ei.  Cate zile , cate nopti am cules in poalele ploapelor mele , si cati oameni mi au trecut pragul cortului . Am ascultat si am inodat cu ata pecetluita povesti si taine care nu au mai fost auzite de nimeni. Oamenii mi au cautat intotdeauna urechile si mi au agatat de ele povesti. Eu le am aplecat catre ei, bland, cu tot cu mine.  Poate de aceea au si revenit. Urechile mele sunt batrane acum, dar stiu multe.     Oamenilor ce mi...

Ti ai ridicat talpile de pe podeaua umeda si le ai tinut asa in suspans de ganduri , privind rece afara.   Ti era frig undeva, si ti lipsea o piesa din tine, dar macar aveai palaria in caz ca ai fi iesit fara si ar fi plouat. Stiai ca nu mai ai ce sa faci, doar sa te lasi in libertatea la care te chinuiai zi de zi sa ajungi.   Spatele incordat putin le spunea peretilor povesti despre Africa unde nu ai fost niciodata. Obrajii sfidau cu incapatanare ferestrele si vroiau sa le sparga , dar se jucau inca cu ele. Clanta tremura si tu pareai calma. Dar furtunile aveau deasupra lor o lupa pe care stiai cum sa o controlezi. Asta era . Lupa.      

 Cine sta si te priveste atent isi poate da seama de doua lucruri: ai cel mai sincer zambet si ai o energie ce ar putea sustine macar jumatate de glob.  Tu , copila cu gand bland , femeie cu aripile mereu intinse in zari calde , iti simti viata in fiecare anotimp.          Universul te a crescut , ti a dat curaj si caldura in inima , si te a invelit intr o plapuma de vise. Cand visezi tu, tot ce e amortit prinde viata.                                         Te adora fiintele mici, si cele mari , si lumea te cauta sa le fii aproape . Tu stii sa mangai, stii sa te joci cand lumea e-n razboi si nu  te sperie nici sunetul goarnei , nici foamea , nici moartea.                              ...

Peste degetele mici i se asezau niste stelute argintii si verzi,  in si acestea se miscau fara vreun zgomot, dominand camera obscura.   Luna se ridica de a lungul ferestrei, falnica si fara sa spuna prea multe in lumina ei; geamul oricum nu trada niciodata secretele ei. Era ora  21 si 10 minute si parca ziua de azi nici nu fusese  in calendar. Curand, dupa o lunga stare despre care nu stia sa spuna chiar multe , se aseza pe patul ei moale , in lenjeria care definea una din singurele posesii din viata ei. Nu avea multe si poate nici nu i trebuiau. Se obisnuise asa.  Dar acum simtea ca venise un timp nou, un timp al reinoirii contractelor cu sine. Si avea destule ale caror clauze le ar fi schimbat sau chiar le ar fi anulat.  Dar acum trebuia sa gaseasca linistea necesara incat sa poata sa inceapa ceva. Orice. Un proiect, o carte care trebuia citita mai demult, sau ...sa si inceapa construirea fericirii sale.  Da asta, era proiectul la care visase m...

 sa ti atingi umbra si lumina in acelasi timp, sa nu stii , dar sa asculti .  sa ti surprinzi chipul ridat de zambete care pornesc instantaneu si se termina peste ore .  sa ti  simti sangele fericit si stomacul inundat de oxitocina.  sa ti apara pe rand , chipurile oamenilor iubiti in fata, si inima sa le trimita cate ceva frumos , un gand fain imediat.  sa ti iubesti si degetele de la picioare, ascunse de sosete.  sa ai o viteza , neinteleasa  , fata de lenea din tine de acum 2 minute. sa nu mai vezi pagina alba, ci intr o culoare noua. sa ti inceapa mintea sa mai taca. sa ti simti un gol care va trebui umplut cu ceva  cool.   sa abia astepti sa i povestesti unei prietene despre asta, si ea poate deja sa stie despre asta.         sa ai curajul pus ca inel pe degetul asta mare.  sa nu ti mai pese ca ai parul nespalat, ca oricum poti face cu el orice definitie a creativitatii.  sa te...

     Am alungat umbra pasilor apasati si am ramas in brate cu un strop de dulceata. Am dat la o parte oglinzile ce le vedeam zilnic , le am intors cu fata in jos si am lasat doar  soarele sa reflecte in geamul ce nu minte imaginile. A fost mai frumos, mai usor.         Acum , pe bucata mea de mocheta  nu mai este nici un oftat, nici un dor, nu mai numar nici  centimetrii de pe ceas, nici florile calcate in picioare de pasi grabiti.    Inca aud greierul de sub fereastra, si- i stiu acum toate povestile pe care mi le canta cu nesat in fiecare seara , si mi e mai bine. Acum  ma bucura sunetele pe care am incetat sa le aud cand imi astupam timpanele cu grozavii dureroase, cu tot ce nu era pentru timpane.Si cate au fost, si cat sper sa nu mai fie.   In seri din astea, ai nevoie doar de tine, de o portie tripla din tine si iar din tine, de putin amestec cu natura si ajungi la o serenata pe care o vrei si ma...

Ape dulci si molcome se leagana in stomacul meu ... piratii isi acopera ochii, panzele sunt ridicate, eu si marea asta  vom avea o poveste de bord impreuna ......despre care tarmul isi va aminti   in zilele adanci din sufletul soarelui.

    Ma duci peste tot, ma porti pe aripile tale intinse, spunandu mi sa stau linistita ca nu voi cadea, nu voi simti decat adierea racoroasa a cerului pe mainile mele. Ma inebunesti cand stai si mi lasi sa mi cada in maini cartile pe care eu le vreau, de parca imi stii toate gandurile, cumva , anume.  Ma faci sa ma opresc din nepasare  cand imi dai cu darnicie din povestile tale, sa le ascult si eu si sa ma bucur ..Si cat ma bucur cand te simt ascultandu ma undeva in umbra, privindu ma in actul desprinderii cator esente.    Si stau acolo , mica tot pe aripile tale mari si albe, zambesc uitandu ma in zarea ce ma ndeamna sa mi desfac si eu aripile pe care le am din nastere..Tu ti intorci capul si ma intrebi ,, De ce nu zbori inca? Cerul te asteapta''  ...Ador momentele in care faci lucrurile sa se intoarca la mine . Ador cand ma lasi si pe pamant sa mi fac treaba, si cand imi dai din  cerul tau linistile de care am nevoie. ...

Cand uiti cine esti, cand iti ratacesti prin colturi agitate sufletul, prietenii adevarati iti vor aminti cine esti. Si o s- o faca mai bine decat sti chiar tu. Pentru ca ...prietenii au si ei prieteni adevarati la randul lor:)

 Ca cerul e inorat , dar stiu senzatia soarelui, ca vad un om care mi zambeste, poate cu admiratie sau nici nu conteaza de ce, ca oamenii mai au un strop de bunatate in ei , ca te gandesti in secunda asta la un lucru si in cateva ore obtii lucrul respectiv, ca nu exista niciodata o zi pe deplin nasoala, ca am dorinte mari , ca stiu inca sa ascult , sa vad , ce nu e vizibil cu ochii, ca am o pagina unde sa mi astern ganduri si emotii, pe care poate cineva le asteapta sa le citeasca, ca am un pat care ma asteapta seara cand ma intorc acasa, ca am muzica care ma linisteste in momente grele, ca pot auzi ciripitul pasarilor dimineata, ca cineva imi confirma din cand in cand calitatile, ca sunt frumoasa , ca ajung in locuri minunate, ca prietenii adevarati nu au cazut prada distantei si timpului, ca azi e o zi in care am mai facut ceva, ca pot trai prezentul frumos, ca pot sa i incurajez pe cei slabi ca ma iubesc si ma  admir... ...Pentru atat de multe ...

 ....in umbra, in lacrima de pe  ierburile verzi , sta o liniste adanca, una ce ti spune ca ai fi vrut altceva. Ce ai si ce ai obtinut atat de simplu e pe departe cea mai potrivita optiune pentru tine, e pe departe cea mai dulce bucata din melodia ce canta pe fundal. Ceata si iar tacere. Cuvinte, voci  mute undeva in tine se zbat sa crape  in cosul pieptului sau poate pe culmile amigdalelor, si asta ar face , dar nu le lasa intunericul din orele ce vin.   ...dimineata si dulceata ei poate vor acoperi aceste fericiri false , norii se vor sterge din prezent , lasandu si pasii in trecut, fara urme.

 S -au adunat secundele in coltul obrazului, jos spre barbie. Si au inceput sa traga de buze , de gropita de langa ele,facand zgomot mare in casa.  Pe drum nu se mai vedea nici o silueta , poate ca era tarziu. Ceasul se oprise si totusi secundele acelea treceau grabite peste cuvinte , gesticulau mult.     Tu erai in alta parte.   Mainile  inclestate faceau dansuri  neintelese , obosite.  Peste unghii, un roz aprins iti prindea ochii ceva vreme, dar nu erai deranjat. Picioare,solduri si genunchi, zone inutile ale deplasarii colorate de viata atunci...   Ochii ardeau intr un fel de cristal ce nu l poti vedea cu privirea,   Si pletele tale erau undeva , prin vantul fain de vara. Mi le-as fi dorit sa le stiu intr ale mele , amestecandu si adn ul si vocea.  Si nu era praful cel care ma impiedica , nu era nici pasarile atat de neobosite sa vorbeasca, nu era nici vremea.  Mainile ar fi vrut o gura, ...

  In albastrul ochilor tai am gasit o poveste fascinanta din viata noastra..  Intr o zi, mi ai deschis usa cu o privire indescifrabila si m ai lasat sa intru in incaperea ta moderna. Am pasit sfioasa inauntru si tu m ai luat de mana, sa nu ma   pierd in labirinturile tale   .     Dintr o camera apropiata se auzea o muzica calda si chill, mi ai inundat sufletul si mi am lasat mana cu incredere in a ta… Am privit etajul si scarile ce mi spuneau o alta poveste, o poveste fara vecini sau alte   fiinte care sa ne deranjeze in calatoria noastra . Am ramas pe scara din mijloc si am dus mana la gura , ca ci imi venea sa tip. Aveai pe pereti o pictura abstracta, si daca nu erai acolo , as fi stat mai mult sa strig dupa culorile tale mistuitoare si poate sa ma joc cu ele, sa le amestec in mintea mea. Nici nu stiam cand am pasit pe alta scara , si cand m ai luat de mijloc si m ai sarutat, mi se parea ca eram in alta dimensiune…cu nori s...