Perfect senses







 In albastrul ochilor tai am gasit o poveste fascinanta din viata noastra..

 Intr o zi, mi ai deschis usa cu o privire indescifrabila si m ai lasat sa intru in incaperea ta moderna. Am pasit sfioasa inauntru si tu m ai luat de mana, sa nu ma  pierd in labirinturile tale  .
  Dintr o camera apropiata se auzea o muzica calda si chill, mi ai inundat sufletul si mi am lasat mana cu incredere in a ta… Am privit etajul si scarile ce mi spuneau o alta poveste, o poveste fara vecini sau alte  fiinte care sa ne deranjeze in calatoria noastra . Am ramas pe scara din mijloc si am dus mana la gura , ca ci imi venea sa tip.
Aveai pe pereti o pictura abstracta, si daca nu erai acolo , as fi stat mai mult sa strig dupa culorile tale mistuitoare si poate sa ma joc cu ele, sa le amestec in mintea mea. Nici nu stiam cand am pasit pe alta scara , si cand m ai luat de mijloc si m ai sarutat, mi se parea ca eram in alta dimensiune…cu nori si toate lucrurile de care am avut nevoie. 
M ai luat in brate si m ai dus in balcon, si m ai abandonat in peisajul acela care nu ti mai alimenta plamanii cu oxigen pentru cateva momente. Am facut un efort sa mi revin, undeva, intre marea ta  si visurile mele, si m am trezit repede intr un  sezlong , cu tine de mana . Ce lipsa de cuvinte! Ce zambete trebuie sa  mi fi admirat , cand ai coborat colo, in adancurile mele .
 Si cum am ascultat amandoi mii de sentimente sau de sunete ale timpului ce s au declansat cand am inceput sa  plecam  asa la intamplare pe unde ne ducea mintea in acelasi timp. Cea mai senzationala calatorie este a mintilor facuta in acelasi timp de noi doi. …Peste cateva ceasuri sau minute , seara ne a atins incet trupurile si ne a dedicat o melodie din albumul ei special, facandu ne sa ne invelim unul cu altul , in cea mai frumoasa infatisare a noastra-indragostiti .



       

Ti am pus capul pe piept si ti am soptit cred ..ce aveai si tu pe buze. Am ramas, in bratele tale , si diminetile urmatoare , si in noptile ploioase. Ne placea  sa traim undeva in timpul nostru, ce si canta secundele in fiecare celula din noi, in acelasi timp, fara intrerupere.

Comentarii

  1. doi ochi albastri... ah...cate amintiri..

    RăspundețiȘtergere
  2. te simt atat de prezenta...va si vad, cum stati acolo...imbratisati
    ador postarea.
    esti Tu aici.
    si e suficient :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Spatiul din tine

Stele

Orbii cu ochi