DELYA- IDEI SI ZAMBETE

  Daca as fi pe un nor, acolo sus, m as uita spre tine, cel de jos, mergand linistit pe drumul tau, minuscul si nebun poate, ti as trimite o adiere calda din norul meu. M as uita spre voi doi, ce stati pe pajistea inflorita , intinsi si cu gandurile zburand poate spre inaltul cerului, v as admira libertatea si nu curajul de a fi in natura ...  As cere soarelui sa ii trimita  o raza de soare copilului ce plange , calda, ca sa i incalzeasca inima, si sa uite de bomboana pe care si a dorit o dar  nu a primit o . Ar uita de ea. Ar fugi mai apoi dupa ratuste.  As canta raului ce curge, as picura inca putin din seninul si calmul cerului, sa nu si uite drumul in calea lui spre alte rauri .  Pasarilele le - as aduna toate sub mine , si cum nu stiu ele altceva decat sa intinda aripile, le as face sa cante atat de tare incat toti oameni sa le simta aerul dintre aripi.. Oare nu ai putea si tu sa zbori?    Timpului i as mai da putina hra...

Vremea se incalzeste, usor , usor , parca ne dezmortim si noi din stari prelungite de agonie sau nebunie. Asteptam vara cu caldurile ei inabusitoare, cu copacii ce se dezmiarda in bataia vantului abia sesizat , rar, dorit.  Asteptam sa ne ducem la plaja, sa ne bronzam trupurile  ce au suferit o iarna intreaga si si au dorit un pic de soare sau o balaceala la piscina. Inghetata, yumii!!! Plimbari lungi prin Copou, nu conteaza la orice ora, si fara a fi prestabilite-pur si simplu  sa te dai jos din masina sa faci cativa pasi , pe langa ceilalti oameni zgomotosi si prinsi de racoarea de sub copacii inalti.  Ochelarii de soare- must to wear! Nu uita de ei, nu conteaza forma, ci sa ii ai pe ochisori!  Picioarele lasate sa respire, acoperite doar de o fusta sau de panatloni scurti, un tricou lejer si asta e tot ce ti trebuie ca sa simti vara!  In week end  neaparat trebuie sa porti petrecerile, sa mergi la munte sau la ma...

Si atatea timpuri au fost, Si atatea furtuni, Susur de ape, nori si sori incetosati, Cantec de viata Undeva , aproape Si departe de a fi totul.. Clopote, oameni si inimi. Multi oameni si frumosi, Daruind ceva in fiecare clipa, Cu umerii poate aplecati, Dar neobositi, Traind. Iubind . Eu- copil din muntii ce nu stiu decat tacerea clipelor, m am intalnit cu ei , mereu Am scris o oda ce nu s a uitat undeva, Nu s a sters, nu a murit. Eu si oamenii. Mereu.

  ...imi adun secundele duse in timp,  cresc lumile in mine, trecatorii tot nu se opresc , dar e timp inca.

Tremur. Se opreste ceva. Nu l cunosc. El da.Curge. Mai curge inca. Ce o fi cu mine. Unde se duce. Negru. Zare intepata. Umed. Frig. Un alt ,,ceva''.   ..si nu te am cunoscut asa  inainte. Zile. Urechea mea acolo. O farama de zambet. Nul. Inapoi. Eu. Tu. Poate. Azi cu maine. Aer putin. Sange , atat de mult. Departe tare.Prea departe. Zero barat. Figuri multe. Necunoscute azi. Sunete mute. Otel si metal in acelasi pahar.  Dincolo. Cer . Lumina. Atimp. Arau. Africa. Bine. Calm. Noapte. Iubire peste paianjenii insetati.Simfonie. Sinestezie. Strigat de cristal. Oceanele adanci ale Mele. Si un alt ,,tu''. Viata.

Nu stii, nu vezi, nu simti. Tu esti in lumea ta, acolo, departe . Nu ti incordezi muschii sa mi auzi gandurile , cum se ridica din panza lor si vor sa rupa tot , cum vor sa vada soarele.Habar nu ai ce foc imi strabate reteaua asta de fire ciudate ancorate in mine.  Tu esti in alte zari. Si eu nu pot sa mi port pasii nici in secret pe acolo, nu am bilet de intrare pe taramul tau. Si stau aici, cu apa mea in fata ce curge intr o veselie, si nu am robinet sa o opresc, nu pot sa opresc nimic.Reprim in sacul meu mare de box cat muntele tau hymalaian pe care ai vrea sa ajungi . Mda.  Si era asa de bine inainte, cand aveam ,,credit'' sa ma duc unde vreau, sa ma uit cum vreau. Sa urlu. Sa ti urlu tie in urechi. Sa te opresti sa ma asculti, sa ma intelegi asa cum trebuie. Vreau sa ma exprim. Sa nu pierd nimic din mine . Sa pun totul acolo unde trebuie. Si tu sa nu ti mai intorci fata si sa ma asculti.

Caut, caut , caut. Ceva. Mereu.  Poate la ora aia la care tu inca iti plimbi pasii prin lumile atale adormite, eu caut. Si tu nu ai de unde sa stii, poate nici vecinul tau.  Cam in fiecare zi, la aproape aceeasi ora, la 5 metri departare de patul meu comod, am lumea ce ma invita sa o explorez. E fereastra, cu sticla ei muta, si dincolo de ea, ceva nespus si negasit inca. Dar e bine si asa.  Trec usor dar monoton prin sticla, ma duc, ma asez pe aerul rece- caldut de dimineata si bandu mi cafeaua , ridic sprancenele, genele sau ce mai necesar si caut.  Imediat, nu mai aud sunetul mobilei invechite mereu pentru mine- desi nu e mai veche decat varsta la care am inceput sa rad- televizorul e doar un obiect de lux uitat undeva in spate, internetul il pastrez si ma contopesc cu mintea undeva.  Luni - Soare, 16 grade celsius , nori la sfintit si ciripit de pasarele. Dar fara placere prea multa, strica. Nu e ziua mea neaparat. Marti- Ceata, 20 grade, tremur...

    ,,Buna Dimineata scumpule!'' e prima simfonie dintr o zi cu tine. Imi raspunzi cald, sarutandu ma pe frunte de buna dimineata, invaluindu am cu mirosul somnului in doi , ce iese prin pielea ta si mi aduce aminte de inca o noapte impreuna.   Stau comod in scaunul meu din bucatarie, cu cescuta de cafea in mana si genunchii ridicati la piept, ma uit agale pe fereastra deschisa, privesc afara si iar la tine. Esti asa de dulce dimineata, cand nu ai treaba care sa te rapeasca de langa mine, cand nu raspunzi la telefon , cand stai cu mine si vorbim despre ce am visat poate in noaptea trecuta si radem amandoi cu cafeaua patrunzandu ne in sange.   Ma ridic sa fac o gustarica pentru noi, tu  te ocupi de cestile de cafea , si ma saruti mult, pe umeri, pe gat , luandu ma in brate dragastos. Mancam si radem zgomotos, ne facem planul de bataie pe ziua de azi, tu mi intinzi zambetul tau frumos mereu pe chip si ma lasi sa te iubesc cum vreau eu, patrunzand cu ochi...

 Adun priviri, zambete in coltul gurii si in venele inimii, ma duc mai departe, te posed cu mintea , si tu nu stii ca eu stiu, si plec, cu 467 kilometri pe ora , drept inainte.   Revin si data viitoare stai si reflectezi putin la ce te a nelinistit poentru a doua oara,, te cred,  nu stii, te  opresti din a ma apropia, pleci, dar sunt acolo. Sunt in mintea ta. E bine acolo, umblu fara sa ma deranjeze cineva, cercetez, ma intorc, ies pe usa ta si nu o inchid.Revin.Dar nu spune nimic. Asculta ti vantul ce te a rascolit.Il stii? Daca nu, inchide ochii si viseaza, il vei afla curand.Dar nu va fi atat de docil ca prima data. Va fi mai matur , cu zambete mai groase si mai ascutite pe care uneori le vei percepe ca si pe cutite. Ai grija sa nu te tai. Eu  voi continua sa alerg, sa fug cu respiratia plina de mirosul mintii tale si de praful ce ar vrea sa se transfere la mine, dar nu este loc de el..Vei vrea din ce in ce mai mult un orologiu stricat , care sa nu ti ara...