DELYA- IDEI SI ZAMBETE

  Am fost cu totii , in mijlocul,, furtunilor'', al tunetelor si al dezlantuirii. Am vazut cum vine furtuna, se dezlantuie incet si creste si creste pana simtim ca este mult, este poate incontrolabila. Si totusi, ce ne face sa avem curaj sa rezistam acelor furtuni care par interminabile? Speranta? Increderea?  Faptul ca stim ca au mai fost si altele si o sa treaca si asta, si urmatoarea?  Faptul ca stim ca ele sunt ceva trecator dupa care urmeaza soarele pe cer? Ce?  Toate acestea la un loc si  poate ca mai este loc de ceva .Poate ca stim undeva in strafundurile noastre ca o furtuna ne dezvaluie ceea ce nu putem vedea bine cand este ,,senin'' . Si ce nu poti sa vezi? Acel soare in toata maretia lui, viata , existenta. Poate ca undeva in noi avem acea dorinta a ne trezi a doua zi dupa furtuna  si sa respiram din nou mai calmi, mai blanzi, pentru ca am trecut de inca o furtuna a vietii si suntem tot in picioare. Poate de aici ne vine curajul  de a i...

Azi e ziua de nastere a unei prietene de suflet cu care m am reintalnit , aici, de curand. La fel ca si ea, eu simt ca ne cunoastem atat de bine si suntem  legate printr un fel de trecere in alte timpuri,  e mai degraba ceva ce nu tine de perceptia mintii.  Ma bucur azi pentru cea de a 26-a aniversare a zilei in care s a nascut , pentru 26 de ani de existenta pe acest pamant minunat si pentru viata ei. Ma bucur si ii sunt alaturi cu inima, azi si maine si multe alte vieti!      LA MULTI ANI SUFLETUL MEU DRAG!

 Ma doare tot in mine, ma pierd , ma dizolv...Oare ma duc spre un alt abis despre care se vorbeste ca ar fi normal ca si stare pentru o alta etapa din viata sufletului? Mi e atat de rece aici si parca nu sunt, si totusi sunt dar nu total.  Ma simt milenara; o neliniste colectiva urla in mine ca o vorbarie infinita si  totusi..mai am un pic de rabdare sa aflu ce si cum si pana cand..  Mai stau.Cu mine.                                  Cu voi, suflete ce abia ati inflorit, sa va privesc si sa va dau din mine apa.

Viata nu mai este ce a fost. Unde a incaput candva atat non - sens creat in fiinta asta nu mi imaginez. Cum de a putut ea sa nu stie cararea ce era undeva in spatele umbrei?   ...era nevoie de nu numai o umbra , ci de cele mai urate ca ea sa vada lumina cum se asterne pe fiecare clipa de  dimineata, amiaza si seara...    Si clipele s au transformat in ore , orele in zile, si zilele in luni de zile...Si a inceput eternitatea .Unei vieti, a unui suflet si a unei iubiri. Prin acestea, a inceput  sa ploua cu binecuvantari. In fiecare zi, poate nu una, ci mai multe.Oameni frumosi , deschisi, plini de nobil, pur si rai intindeau mainile catre ea. Si nu era o saptamana in care obrazul sa nu ii fie atins de lacrimile fericirii...Cartea adevarului izvora din ea  si isi asternea literele pe constiinte mari . Era ceea ce alesese  zicea ea , in alta viata. Si nu ar fi vrut altfel. Nu ar fi vrut nimic mai mult  de un mic dejun pe patul vietii cu aroma Univer...

O alta noapte a trecut.Am pasit spre ziua un pic mai linistita  fizic, si am inceput sa simt ca greul e pe cale de a trece ; durerea se evapora in umbra  puterii si a increderii. Cred ca nici nu ma asteptam sa ma simt mai bine, sa pot merge un pic mai usor, fara sa ma doara.  Sa stii ca ai ti ai dorit sa te faci sanatos si ai luptat mental si fizic cu toata durerea  , apoi sa vezi ca e din ce in ce mai bine , e incurajator. M au ajutat multe persoane in lupta aceasta si le sunt recunoscatoare. Astept zile pline de sanatate interioara, am incredere in corpul meu, in resursele mele , si mi traiesc viata din ce in ce mai frumos!

Am stat ieri pe banca vietii laolalta cu batranii.Le am simtit durerile, intristarile si povara anilor. Cu toate astea , am simtit niste suflete inca calde si cu viata in ele. Putin tremurande, insa cu viata. Si am stat in tacere, ascultandu le pulsul si dorintele.Era frumoasa tacerea aceea. Am stat in fata vietii poate jumatate de ora ce mi s a parut o eternitate.Nu vroiam sa plec de acolo, era ceva mistic. Cateva ore mai tarziu, dureri fizice, trecatoare m au invaluit. Si chiar asa, ele sunt atat de nesemnificative fata de alte dureri ale sufletului.Sunt nimic.Trec si vine si bucuria si forta de a merge mai departe.Te desparti de ego, de tine in mod egoist, si mergi sa le simti durerea altora, ca un calator ce poate spune un ,,Buna ziua'' sincer si din inima unui taram necunoscut. E nobil, e curat si inaltator. Dincolo de frica, de lacrimi, omul are mereu un izvor de putere in el ce nu seaca niciodata. Este izvorul pe care l insotesc ingerii catre drumul catre rai.Sa sim...

O prietena m a sunat de dimineata spunad ca are nevoie sa vorbeasca cu mine in legatura cu o situatie care a facut o furioasa. Aflase aseara ca o prietena destul de buna se vede cu barbatul cu care este ea in prezent. A aflat de la o prietena comuna , care i a zis ca acea femeie pe care o credea prietena spusese ieri intr o discutie de rutina ca s a vazut cu un tip si e foarte incantata. Descrierea acelui barbat era perfecta si reflecta barbatul cu care se vede prietena mea.Dandu si seama de asta, prietena mea, L. a sunat o pe respectiva, insa fara raspuns, l a sunat pe el, barbatul comun dar fara raspuns din nou.A inteles ca este adevarat. Vorbind cu ea la telefon ,i au dat lacrimile.Simtea furie pentru acea femeie care se pretinde a fi prietena dar se vede pe ascuns cu barbatul din viata ei. Simtea durere , acea durere a tradarii. Mi a spus ca nu intelege de ce .Nu i am putut spune decat ca unii oameni nu au capacitatea de a se iubi destul de mult pe ei insusi incat sa nu se angrene...