DELYA- IDEI SI ZAMBETE

      ....C utreieri, cu pasi marunti, crampeie din orase ce nu ti au spus dinainte ca o sa le cunosti insemnatatatea. Te intalnesti zilnic cu oameni care iti traverseaza calea, poate mai tarziu si viata. Drumurile sunt peste tot langa tine, si tu ai mereu cate unul de strabatut, de plimbat , de cercetat, poate ai si cateva pe care nu trebuie sa mergi, trebuie doar sa stai jos, sa te odihnesti. Sunt drumuri unde te intersectezi. Cu sentimente, ploi, alti oameni, sau cu nimeni decat tine .                                           Nu vei uita niciodata cata iarba a atins calcaiul tau , iarba printre care misunau vietati , ce te au vazut si ele in marea ta cursa prin maratonul vietii. Nu vei uita nici daca era dimineata si inca era o roua fina intinasa ca o plasa peste acea iarba, sau daca soarele tinea lumea in palme la asfintitul sau. In cateva ceasuri poate vei fi baut cateva inghitituri bune de apa , sau te vei fi odihnit. cararea ta te va tine minte oricum, s

   Intr una din dimineti ,    iarba mi crescu atat de tare de intra in casa.    Se amesteca prin vasele din chiuveta , se asternu incet pe canapeaua de pe hol si astepta ..o noua casa. Toamna se indepartase si si luase cu ea si frunze, si caini ce alergau , si oameni care asteptau apusul sa le spuna ora , de fapt...sa i alunge de langa ceas.    Iarba aceea vroia ceva si se catara peste tot , docila insa si totusi cu incapatanare. Nu am putut sa o dau afara si am lasat o sa se odihneasca pana n primavara la mine in hol pe canapea. Iarna ne am tinut in brate  in unele seri , si mi era draga caci inca mirosea a verde si a bine, imi aducea aminte de  toata libertatea care tresare intr un fir de al ei.     Poate ca a fost o iarna incredibila, cu  mai mult decat cativa metri de iarba verde  intinsi la mine pe hol, ca pe un gazon de pe care nu mai  vrei sa ti alungi picioarele sau fruntea.  A fost asteptarea mea si a ei, au fost povesti si cateva lacrimi  de cateva secunde.  Nu am mu

  Poate ca mi e prea   Dor.  De lucruri care nu mai stiu cum sa le spun, de lucruri pe care nu mai stiu sa le fac, de oameni oe care ii vreau aproape zi de zi, de mine, de mine, de mine ... Poate ca mi s a urat cu atatia pereti care nu stiu decat sa taca, si nu stiu sa imbratiseze, sa stearga lacrimi sau sa rada cu mine.   Poate ca mi e de ajuns cate lopeti de pamant rece si cate cruci port in suflet ascunse si dezgropate din an in an, poate ca mi e dor de cateva cuvinte sacre, pe care le aud in alte guri , dar nu le pot nici macar silabisi. Am imbatranit undeva, in cataeva colturi in care nu a patruns lumina.  Am pe cantarul vietii talere egale , dsi eu nu simt decat adierea vantului cum inclina pe cel mai greu. Si parca candva, erau egale.   Am vise care ma leaga de alte lumi, poate nu de o infinitate de posibilitati dar de mult mai multe decat pot numara acum, si ele isi asteapta ziua. Am probabil un viitor minunat si eu inca ma scotocesc in buzunarul de la piept dupa prezent, ca

 Cine sta si te priveste atent isi poate da seama de doua lucruri: ai cel mai sincer zambet si ai o energie ce ar putea sustine macar jumatate de glob.  Tu , copila cu gand bland , femeie cu aripile mereu intinse in zari calde , iti simti viata in fiecare anotimp.          Universul te a crescut , ti a dat curaj si caldura in inima , si te a invelit intr o plapuma de vise. Cand visezi tu, tot ce e amortit prinde viata.                                         Te adora fiintele mici, si cele mari , si lumea te cauta sa le fii aproape . Tu stii sa mangai, stii sa te joci cand lumea e-n razboi si nu  te sperie nici sunetul goarnei , nici foamea , nici moartea.                                              In mintea ta, exista loc doar pentru fericire. Tu nu poti trai decat daca esti fericita, si asta te face sa stralucesti chiar si in mijlocul furtunilor.                                            Tot ce prinde viata in suflet la ti