Pe sofa, azi?
Daca ti s locurile aproape de maini , sau lacas de suflet , du te si te incalzeste.Fugi acolo , cu respiratia dubla de oxigenul care ti inunda tot creierul..
Dulceturile astea sunt unice, nu ti poti lua portia nesavurata azi..,maine. Toate cu timpul lor.Si n cuvintele vietii , e ca o hora din care nu te ai mai desprinde. Cei desprinsi au parte doar de margini fara hotare.
Dezleaga ti sufletul ce s a culcat pe bucata de perdea cazuta pe sofa ,lasa l sa zburde prin toata camera ta imensa, lasa l sa inunde incaperea toata cu parfumul sau inocent si subtil, dar vinovat si matur.Da i si cateva din zilele tale p care oricum nu le folosesti prea mult , lasa i lui drumuri sau obligatii, el stie ce sa faca cu fiecare .El stie cat sa parcurga , ce sa lase in urma si cu ce viteza.
Mai da i si toate lucrurile pe care nu le folosesti , alea aruncate in debara, alea peste care au calcat si pisicile si tu poate cu un colt de calcai cand ai vrut sa cauti ceva pe acolo..El o sa scoata praful din ele cum nici tu nu stii . Lasa l pe intuneric, nu are nevoie de lumina.El stie cum sa fac ziua in cea mai urata noapte, stie ce sa transforme , ce sa distruga si ce sa lase.Si te ar invata si pe tine, dar tu nu mai vrei dictionare, vrei totul de a gata.
In coltul ala in care stai tu si plangi poate de mult ori, el sta si te asculta cu o rabdare ce depaseste linia orizontului , si cu o mana te mangaie, cand tu nici nu stii.
Se raspandeste apoi prin toate camerele incuiate, se aseaza pe scaune, mobilier si rascoleste.Tu simti ca parca mai e cineva cu tine ...Da si nu.Da si da. Hm. O fi alter go.
Sacralitatea iti toceste varful limbii, de aia nu poti sa pronunti cuvantul.
Dar o stii, e chiar intre aici si acolo.
Pe sofa, azi?
Dulceturile astea sunt unice, nu ti poti lua portia nesavurata azi..,maine. Toate cu timpul lor.Si n cuvintele vietii , e ca o hora din care nu te ai mai desprinde. Cei desprinsi au parte doar de margini fara hotare.
Dezleaga ti sufletul ce s a culcat pe bucata de perdea cazuta pe sofa ,lasa l sa zburde prin toata camera ta imensa, lasa l sa inunde incaperea toata cu parfumul sau inocent si subtil, dar vinovat si matur.Da i si cateva din zilele tale p care oricum nu le folosesti prea mult , lasa i lui drumuri sau obligatii, el stie ce sa faca cu fiecare .El stie cat sa parcurga , ce sa lase in urma si cu ce viteza.
Mai da i si toate lucrurile pe care nu le folosesti , alea aruncate in debara, alea peste care au calcat si pisicile si tu poate cu un colt de calcai cand ai vrut sa cauti ceva pe acolo..El o sa scoata praful din ele cum nici tu nu stii . Lasa l pe intuneric, nu are nevoie de lumina.El stie cum sa fac ziua in cea mai urata noapte, stie ce sa transforme , ce sa distruga si ce sa lase.Si te ar invata si pe tine, dar tu nu mai vrei dictionare, vrei totul de a gata.
In coltul ala in care stai tu si plangi poate de mult ori, el sta si te asculta cu o rabdare ce depaseste linia orizontului , si cu o mana te mangaie, cand tu nici nu stii.
Se raspandeste apoi prin toate camerele incuiate, se aseaza pe scaune, mobilier si rascoleste.Tu simti ca parca mai e cineva cu tine ...Da si nu.Da si da. Hm. O fi alter go.
Sacralitatea iti toceste varful limbii, de aia nu poti sa pronunti cuvantul.
Dar o stii, e chiar intre aici si acolo.
Pe sofa, azi?
maxim!
RăspundețiȘtergere