DELYA- IDEI SI ZAMBETE

Marimea spatiului gol din tine este bogatia ta.  Acolo, unde de obicei ingjesuim pe secunda milioane de ganduri si idei, de frici, opinii sau nebunii, acolo unde am vrea sa fie liniste macar duminica pentru sufletul nostru, acolo unde am vrea sa vedem piesse de teatru in alb, si dansuri in umbre, acolo este spatial nostrum intim. Despre el, se pot spune multe si putine in acelasi timp. Este al nostru, il putem extinde in masura in care il lasam sa fie gol, incepand de acum.  Din momentul acesta te provoc sa te golesti de tot ce ai in tine , de caravanele pe care le iei cu tine in momente in care nu iti trebuie, goleste te de amintirea zilei de ieri, de iubirile care te au apus , de netrairile la timp, de regrete  si gafe, si de tot. de frig, foame si sete.  Goleste te si da te mai in spate cu un pas. Vei putea privi la tine, la  spatiul tau gol, care va incepe sa se miste inainte si inapoi, stanga , dreapta, facandu si loc, in spatiul cosmic universal, alaturi

e dimineata devenirii mele. m am trezit intr o hainuta de copil, ce si astepta mangaierea pe cap, pentru ca a fost cuminte si a mancat tot din farfurie.  ma uit in jur si iarna nu stie ca eu o vad deja, chiar daca ea mai intarzie. Mi e cald in suflet de la neaua ei, si de la albul ei ma dor ochii, dar e bine.   Am cutreierat niste desenate animate din copilarie si mi le am pus in fata mea. Le am examinat atent si uite ca am descoperit toata industria , toate tehnicile prin care imaginile apareau acolo, pe ,,ecranul''   acela mare si rece. Acum, culmea, are culori.  e ploaie si foc, in aceasta dimineata, pe aripi de suflet, pe unde de copil si femeie, pe maini si in inima...   

Intalnirirle noastre cu oamenii, in oameni. Acolo unde se petrece totul intre noi si Dumnezeu de fapt. Acolo in suflet, unde facem cunostinta prima data unii cu ceilalti. Acolo unde simtitm pe celalalt atat de aproape sau chiar si Aproape una cu noi. E Dumnezeu acolo si tare bine e.. Mergem, citim   si ne asezam. Un om pe o banca citind.  DOI TRECATORI, CU ALE LOR POVESTI SI CONTEMPLARI nu tocmai intamplator , despre Dumnezeu si chemare, despre foc. Haine ponosite si miros de smerenie. Unul intoarce capu sa vada ce citeste omul de pe banca. Un titlu din epoca Lui Ceasca, si ei cautand parca inca ceva, acolo, si in acel moment. Si omul, o vorba in plus. Se ridica si cu un pas in fata lor ii provoaca la mai mult din el, din viata lui. Le da niste referinte pe o retea de socilaizare , culmea, si acolo se naste acel zambet al amandurora. Probabil e o legatura cu ceea ce si spuneau inainte de a veni spre banca asta. Tot despre   oameni era in fond vorba. Omul e placut atins de in

- Buna dimineata. -Neata'. -Ce faci? - Caut stelele si numele lor. -De ce? - Vreau sa le gasesc povestea si nemurirea lor de pe cer. -Si crezi ca ai sa o gasesti?Cel putin una care sa te multumeasca... - Orice e posibil daca vrei cu adevarat. -Orice? -Da, orice. -  Spune-mi un lucru : Cate stele ai reusit sa afli? - Pai..stelele nu se numara, ele se tin in inima , oricat de multe ar fi , si se incalzesc la lumina lunii. - Si cand nu se vede luna? - O desenezi cu degetul pe geam, si o indrumi catre cer...                

  Daca Dumnezeu te-ar intreba cum te numesti, ce i-ai raspunde? I-ai spune: Sunt fiul tau, Doamne...-Ioan, Vasile, Mihai, Viorica, Maria....  Dar ai crede in cuvintele tale? Ai cunoaste esenta lor ?  Ai sti ca insasi numele tau este ales de Dumnezeu , pentru a colora pamantul si lumea sufletelor de pe Pamant, poate de a-i bucura si pe ingeri?     Intreaga noastra fiinta , cu tot cu nume, este daruita lumii intregi, nu doar noua insine de catre Dumnezeu, la nastere.     Ne nastem cu trupul gol , dar suntem plini de tot ce avem nevoie de la Creator pentru a trai pe acest pamant. El pune toate darurile Lui cele mai bune in noi, care alaturi de suflarea Lui plina de Duh Sfant, concretizeaza ceea ce numim noi ,,Viata''. Si asta pentru ca El cunoaste lumea pe care El a creat-o pentru noi, ii cunoaste necesitatile, implinirile, limitele, nuantele,apele, oamenii, si tot ce e facut din Cuvantul Lui; El stie  ce sa faca cu noi si cand , si cum...incat toata Creatia Lui sa straluceas

Cum sa ti spun ca  lavanda are miros a tine, ca toate canile mele cele mai mari , in care imi pun ceva sa sorb te incap pe tine, cel mai incapator suflet de barbat in devenire?   Nu esti usor de scos din minte, din amintiri, din celule. Nu semeni cu o pioneza.  Mirosi in toti porii a camp de flori cu roua multa in zorii zilei, a petale udate de viata . Ce sa ti fac? Te pastrez, suflet inalt.  In inaltimile creatiei ne vom revedea candva.