Back to ..my reality

    Am inceput sapatamana asta excelent. M am trezit de luni dimineata , adica ieri , cu un zambet pe buze cat un soare  si o bucurie calda ca si inima bunicii. Poate ca mi am si propus sa nu mai als sa treaca zilele pe langa mine fara sa le simt orele si frumusetea , fara sa le dau ceva si din mine. Sincer, mi as dori sa dau in fiecare zi numai zambete si multumiri vietii, caci de tristete e plina lumea.
 In ultima vreme, oamenii din viata mea sunt din ce in ce mai frumosi, cu suflete din cele mai alese, fiecare izvorand o alta aroma, completandu se unele pe altele, si imprastiindu se in inima mea.
 Imi pare  atat de bine cand cunosc un om ce are sa mi spuna o poveste de viata, sau un vis in care el isi pune chiar si viata , si mi place tare mult cum se impodobesc oamenii de culori atunci cand viseaza.Daca te uiti atent la ei,  nu stii de ce sunt indragostiti mai tare: de ei insisi sau de visele lor.
   Ori de ce ar fi, sunt  exact asa cum ar trebui sa fie de fapt in fiecare zi. Pentru ca aceasta viata care ne este data in dar sa o traim, este ca si o  casa in care locuim- sa o impodobim cu flori , cu copii si sa o mobilam cu rasete de bucurie   este ceea ce face diferenta dintre o viata frumoasa si una monotona si trista.



   Nu conteaza ca ai bani sau nu in buzunar. Nu conteaza ca stai in chirie sau ca ai casa ta . Nu conteaza ca nici macar domiciliul nu l ai acolo unde locuiesti sau ca papucii mai au putin si se rup.. Conteaza numarul pe care i l dai vietii ca si nota . Conteaza multumirea pe care o lansezi in fiecare zi pentru lucrurile pe care le ai in viata ta. Conteaza ..atat de mult cum te simti tu cu tine, si cum ii faci pe altii sa se simta, caci a te simti doar tu fericit si satul nu e o optiune de om bogat. Omul bogat este omul care traieste desavarsirea vietii in toate planurile vietii, intr un mod constant, si face asta zi de zi, lasandu i si pe semenii sai sa se bucure de ceea ce traieste el.




    Viata nu ti da niciodata in aceeasi masura, in acelasi timp, sau de fiecare data. Dar chiar si cand n o face, e bine sa fii recunoscator, sa ti pastrezi multumirea aia in suflet . Este ca un fel de binecuvantare pentru ce a fost si ce va urma. Si simturile nu cunosc nici o alta forma de incordare mai puternica decat recunostinta.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Spatiul din tine

Orbii cu ochi

Stele