Cripta din muschii zeului monden

Te crede orice suflare de viata cand iti incordezi  muschii oculari peste chipuri  opulente  sau sterse, sau adormite. Te faci  admirat de chiar si gaza care se aseza curioasa pe camasa ta la dunga , de I se impleticeau picioarele mergand pe linia aia…

  Muschii  tai insesizabili dar prezenti sunt pentru fete ca o inghetata mancata de o fata in fata unui baiat. La orizont nu sunt nori, dar in ochii lor, a femeilor aparent indiferente , se cuibaresc  mici urme de lacrimi. Sau de saliva. 

                                           

  Picioarele tale sunt in ochii divelor tale un fel de pamant al fagaduintei. Daca tu esti acolo, asta inseamna ca ceva se intampla pe Terra. Iar ele trebuie sa fie in preajma ta, sa ti ia interviul ce tine loc de mic dejun pana in ora 13.00, ca tine happy hour la cateva cafenele bune de prin oras.. O febra de rasete sau zambete se prelinge pe fetele admiratoarelor , si tu adori asta, fara sa stii macar cum ai ajuns sa fii adorat ca un zeu.iti aduci aminte doar ca ai vrut asta, si ca partea cea mai grea ai dus o cu tine. Dar a meritat, caci acum, zeitele pe care probabil le incurci in discutii, in mii de discutii care zboara fara sa ramana cumva la o singura masa dintr o incapere, zeitele astea te fac sa te simti un fel de  stalp de societate. Societatea vazuta prin ochii tai, da, aia mondena in care tu nu faci mare lucru  dar ai bani cat sa stai cu saptamanile in cafenele, cluburi, sa te plimbi cu masina ta de ici colo cu 30 la ora sau 40 maxim; societatea in care casa ta e doar un loc de popas caci nu ti petreci serile cumva prin casa, ci mai degraba piscina cu terasa  e cea care are pereti, tacamari si farfurii mai bine lustruite ca la tine acasa.

 Si ti place. Ce sa regret din asta? Ca ai  prea multe femei care ti zambesc de le dor falcile, ca ai prea multi bani si ca nu te daore vreodata creierul ala in care kilometrajul are cai putere si in emisfera dreapta si in stanga de cei care nu si ar dori de fapt sa fie in locul tau? Da , unii s ar plictisi de viata monotona pe care o duci. Dar nu si tu . Tu pasesti din ce in ce mai drept pe covoarele de cadavre mondene ce ti stau inainte in incaperile zgomotoase. Tu , esti cel care le face portfofelele groase celor care fac ochelari de soare, caci acestia sunt indispensabili. Portofelul se mai poate uita pe bordul masinii, insa ochelarii never…  

  Sincer, nu stiu ce ti vine in gand in vreo seara cand esti singur acasa. Daca esti atat de monden incat sa nu ti petreci nici macar cateva ore nevorbind la iphone ul cumparat luna trecuta, sau nejucandu te pe consola cu jocuri care mai de care mai definitorii PENTRU TINE. Ma gandesc insa ca nu rezisti usor fara aceasta lume falsa contruita cu mainile tale. 

Te  ai atasat de ea mai rau ca vascul de rachita .