Adio

E timpul sa mi linistesc sufletul.E timpul sa fac toate lucrurile acelea pe care le am amanat sau le am ignorat  .
Ma nelinistea mai devreme ochii tristi din bucata de oglinda , stiiind cate se ascund dincolo de ei.
Dar acum stiu ce am omis sa vad in oglinda. Am omis partea cu fericirea la care sunt capabila sa ajung singura, prin atat de multe lucruri. Si cine ma cunoaste ar spune: Poti, esti o invingatoare!
 Intr un fel sunt . Si in alt fel nu
.Constientizez insa cat de norocoasa am fost in anumite momente, cum le am depasit, si ce am dus cu mine mai departe. Ce suflete frumoase am intalnit pana acum si cate voi mai intalni! Oricat de nefericiti suntem la un moment dat , sunt parti din suflet care nu ni se umbresc, ci si pastreaza culorile. Si cred ca asta e minunat. E minunat sa mai gasesti o pensula de culoare in zile mohorate, sa poti zambi pentru lucruri marunte.

 Am stat prea mult cu umbrele trecutului , e timpul sa mi mangai prezentul din nou . Am plans , am uitat sa zambesc dar nu mai gasesc nici un sens la toate astea. Chemarea fericirii ma zguduie si intr o zi imi va zdrobi toate zidurile si scuturile pe care le am creat din frica.
 Adio,  trecut si umbre si nefericire. ....