Umbra



Scarile se rupeau incet sub umbra lui de calcar atat de grea.Aparuse de nicaieri, si nu intentiona sa si onduleze trupul pe sub usa , sa se piarda putin cate putin, se marea din ce in ce mai mult.Isi aduse aminte ca in ziua precedenta cand aparu, nu ii fu frica .Ea era ascunsa sub scari , cu pletele ce nu ii tremurau catusi de putin si cand auzi scarile isi tinu respiratia.Se uita in intuneric dar nu vazu nimic.Apoi, Umbra aparu dintr o data in fata ei, scrutand o vertiginos in sangele ei caldut. Era la fel cum o stiuse si pana acum, poate doar mai indrazneata.Si faptul ca acea umbra avea o libertate pe care ea nu o cunoscuse nicicand, o facea sa se revolte acum, la a nu stiu cata vizita in ani de zile, pe somn si pe zi.
Ea nu putea pleca de sub scari, umbra venea , statea si pleca cand si unde vroia, lasand o cu o infinita dorinta de a evada de acolo...
 Candva, ea nu era umbra....

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Spatiul din tine

Orbii cu ochi

Stele