Free expression of joy

Astazi, am avut parte de ceva frumos.Am avut ocazia sa fac cunostinta cu o parte din cuvantul ..,,caldura''.

Asteptandu mi randul sa intru la doctor, stateam si ma uitam. La un moment dat, pe holul respectiv a venit un domn  batran , la vreo 60 de ani, dar prezentabil, batos cum se spune..Cauta probabil pe cineva ca se uita la toate usile, cand deodata ochii i s au marit si chipul i s a inseninat cand a dat cu privire a de o doamna ce tocmai se ridicase de pe un scan si statea cu fata spre el. ,,Doamna profesor!'' 

-,,Domnul profesor! Ce bine mi pare sa va vad!''

 Au urmat o conversatie scurta , apoi cei doi au intrat intr un cabinet. 

Eram martora a expresiei unui sentiment frumos trait de oamenii aceia doi de la cativa metri departare de mine, in acelasi timp si cu aceeasi intensitate.Am stat si i am privit atent, si inca de la prima exclamatie a domnului profesor doctor, am zambit involuntar. Ma bucuram sa vad doi oameni care nu s au mai vazut de mult, se intalnesc pe holul unui spital unde oamenii stau la rand pentru a- si prelungi speranta vietii , si se exprima atat de frumos si isi impartasesc cuvinte de sinceritate, de apreciere, isi amintesc poate intr o secunda de cate au trait impreuna pe holurile unor medii academicce...Ce poate fi mai frumos?!

Nu am stat sa ma gandesc daca s ama bucur sincer pentru acei oameni din fata mea, dintr un spital. Am dat drumul la un zambet larg , pornit din interior, zambetul ce era recunostinta pentru un exemplu de oameni.Cand m a observat ca zambeam larg, acel domn profesor vorbea cu Doamna profesor dar se uita la mine. Poate se mira ca un strain se bucura pentru intalnirea lor frumoasa si calda.Nu am stat sa ma gandesc la asta.Am continuat sa zambesc si i am condus cu caldura din priviri pana ce au disparut in cabinet.